Focurile vii – Judetul Buzau

Sau altfel spus: cum sa vezi sageti de foc tasnind din adancul pamantului?

Fenomenele existente in Judetul Buzau, fac ca oamenii care ajung aici in vizita sa vina ca la o icoana facatoare de minuni, acestia considerand ca sunt daruri ale naturii facatoare de minuni; nu rar se gasesc oameni care vin aici si se inchina, invocand diverse dorinte arzatoare pentru fiecare dinte ei.

Despre Focurile Vii din Comuna Lopatari

Fenomenul datorita caruia se produc focurile vii, este unul pe cat de simplu pe atat de rar intalnit: emanatiile de gaze existente in unele zone, in urma frecarii cu solul se aprind si produc flacari. Datorita faptului ca acestea apar ici colo, au fost supranumite flacari vii.

Romania este singurul loc in care acest fenomen este vizibil in Europa, astfel de fenomente mai putand fi vazute in Turcia, Australia, Asia si Statele Unite. Rezervatiile de la noi din tara, de la Buzau si Vrancea ademenesc anual mii de turisti care vin aici ca la o minune dumnezeiasca.  Comuna Lopatari se situeaza in N-E Judetului Buzau, pe Valea Slanicului, la S-E de Muntele Penteleu, cale de 56 km de la municipiul Buzau. Focurile vii de la Lopatari ajung sa masoare pana la 20 de cm in inaltime si sunt considerate ca fiind printre principalele atractii de ordin turistic ale Romaniei. Culoarea flacarii bate in albastru si aceasta este mentinuta vie din cauza gazelor naturale care ies la suprafata prin crapaturile solului. Pe masura ce timpul a trecut, flacarile vii au stat la baza a nenumarate povesti si legende, ajungand sa inspire pana si flacara ce ramane aprinsa pe toata durata Jocurilor Olimpice, avand semnificatia eternitatii.

Zona flacarilor vii, este una marcanta, ea socand prin aspectul sau ciudat, lipsit de orice urma de vegetatie; singura planta care poate fi observata aici se numeste garduraita, o planta cu aspect albicios.

Bine de stiu daca ajungi aici

Zona de strabatut pana la Focurile vii, nu e una usor practicabila. Ba dimpotriva, putinele indicatoare ce fac trimitere catre miracolul naturii sunt cu greu de observat. Cel mai usor insa pare a fi sa ai la indemana 5-10 lei si sa rogi un localnic sa iti arate drumul si cale de cca 30 de minute si odata ajunsi sus, indiferent ca ploua sau ninge, focurile vii au sa iti taie rasuflarea.

In apropiere de zona Focurilor Vii de la Lopatari, turistii au posibilitatea de a vizita un alt fenomen unic in Europa: Vulcanii Noroiosi, cu regiunile Paclele Mari si Paclele Mici.

O alta forma de agrement prezenta in zona, poate fi remarcata in prezenta celor doua statiuni balneoclimaterice: Statiunea Sarata Monteoru si Statiunea Siriu Bai. O cura de cateva zile la oricare din cele doua statiuni va pot incarca cu energia necesara unei mari perioade de timp si in acelasi timp pot veni cu efect curativ asupra unor numeroase afectiuni.

 

[fblike]

 

Sursa: www.turistderomania.ro

 

Podul lui Dumnezeu – Judetul Mehedinti

Podul lui Dumnezeu, unic in Romania pentru faptul ca este natural si circulabil, s-a format prin prabusirea tavanului unei pesteri.

Acest aspect a generat legende printre oamenii locului.

Una dintre ele spune ca in pestera Ponoarele locuia necuratul, iar Dumnezeul a lovit tavanul pesterii cu palma, acesta prabusindu-se peste intrare. In felul acesta voia sa scape lumea de rautatile necuratului.

Acesta s-a salvat insa si, de pe stanca Stanca Diavolului, supravegheaza locul si persoanele care trec si pe care uneori le ineaca in apele celor doua lacuri.

PODUL LUI DUMNEZEU SI SFANTUL NICODIM

O alta legenda spune ca podul a fost creat de Dumnezeu ca Sf. Nicodin sa treaca peste el, dupa ce a fost alungat si acuzat de furt in comuna Ponoarele. Aici voia sa cladeasca o manastire, asa cum i s-a aratat in vis.

Aceasta legenda este mai credibila dintr-un punct de vedere. Se spune ca Nicodin a aruncat un blestem asupra locului, ca apa din cele doua lacuri sa sece si sa nu existe nicio vietate in ea, lucru care se si intampla.

Pe timp de seceta, Zatonul Mare seaca, apa sa ducandu-se intr-o pestera subterana, de unde reiese la suprafata cand ploua abundent.

[fblike]

Sursa: www.inromania.info

Imagine: www.turistderomania.ro

Craciun in Maramures

Maramuresenii fac eforturi sa isi pastreze obiceiurile din strabuni in ciuda modernizarii agresive a satelor de pe vaile Izei sau Marei, iar Festivalul datinilor de iarna din Sighetu Marmatiei, care in acest an a ajuns la editia cu numarul 41, este una dintre modalitatile de contracarare a “importului” de traditii straine. Pana si maramuresenii “vinovati” de aducerea acasa a unor obiceiuri de prin occident au venit azi, 27 decembrie, la Sighet sa isi mai spele din pacate, mai prescis sa urmareasca “parada datinilor de iarna” a participantilor la festival. Lor li s-au alaturat cei pentru care Craciunul nu are farmec fara colinde sau Viflaim. Centrul Sighetului s-a umplut de popor, care a asistat la un spectacol care a incalzit inimile maramuresenilor, in ciuda frigului de afara.

Cateva mii de oameni s-au adunat in fata primariei din Sighet, unde s-a amplasat tribuna de unde oficialitatile au privit parada care a incheiat festivalul datinilor. In fata acestora, dar si a curiosilor veniti sa vada spectacolul, cele peste 35 de grupuri folclorice din Maramures si judetele din nordul tarii au colindat de a rasunat orasul.

Alaiul a fost deschis de calareti, la fel ca si in anii precedenti, care in trecut ii intampinau pe nobili, iar acum pe colindatorii care au vestit Nasterea Domnului. Au urmat Plugusorul, Viflaimul sau Capra, precum si alte obiceiuri mai putin cunoscute in zona Maramuresului.

Plugusor cu urari de bani la buget si ironii politice
Nu au lipsit momentele amuzante, inspirate de actualitatea politica si economica. Un plugusor “altfel” a fost prezentat de unul din grupurile de artisti care a sosit in fata oficialilor prezenti la manifestare. In loc de ani multi cu sanatate, urarile au fost pentru bani multi la bugetul primariei. De asemenea, nu au lipsit glumele politice, avandu-i ca subiecti pe cei doi candidati la presedintia tarii.

Momentul aparte al paradei in mod evident a fost Plugusorul de criza prezentat in fata consilierilor, primarilor si parlamentarilor aflati in tribuna VIP-urilor, mai greu de recunoscut din cauza blanurilor in care s-au infofolit si a cusmelor trase pe cap. La comun li s-a urat in anul in care am avut “doi presedinti votati” sa se gandeasca la si la popora.

“La anul si la multi ani, sa ne-ntalnim bocotani si la buget cu multi bani. Cu toti sa fim uniti si sa nu fim ciuruiti. Sa avem un presedinte linistit si mai cuminte si guvern, si premier necondusi din Cotroceni. Parlament de sarbatori, lipsit de tradatori” s-a auzit de la Sighet pana hat departe.

O maramureseanca nu a lipsit de la nicio editie din ultimii 20 de ani
“Coconii” au fost si ei prezenti in alai, adusi de cei mai in varsta, “veterani” ai festivalului. “Venim la festivalul acesta de 20 de ani. Ne palce sa venim, pentru ca sunt obiceiurile si datinile naostre”, a spus Maria Borodi, care a venit impreuna cu alte colindatoare din satele de pe valea Marei.

Maria Arba, o alta participanta, s-a plans insa ce fetele tinere nu vor sa invete sa confectioneze costume populare. “Noi suntem mai in varsta si mai stim sa facem costume, dar tineretul de azi nu mai vrea sa invete”, a spus trista femeia, tragand un semnal de alarma in legatura cu ceea c ear putea sa urmeze: pastrarea traditilor doar prin aceste festivaluri.

Participantii s-au bucurat, in ciuda frigului patrunzator, de un spectacol veritabil. Un maramuresean de 72 de ani, venit special de la Rona sa vada parada, a rememorat cu nostalgie vremurile trecute. “In tinerete si eu umblam cu Viflaimul… calaret. Mi-a placut distractia si imi palce si acuma. Si la cei 72 de ani ai mei as mai merge”, a spus Ioan Negrea Ioan din Rona de Jos.

Colindele romanesti ar putea intra in patrimonial cultural al UNESCO
La evenimentul organziat de Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei Populare Maramures, Muzeul Maramuresului din Sighetu-Marmatiei, precum si Consiliul Local si Casa Municipala de Cultura din Sighet, a participat, pe langa oficialitati locale, si secretatul de stat in cadrul Ministerului Culturii, Vasile Timis.

“Festivalul ajuns la a 41-a editie urmareste, pe de o parte, pastrarea si conservarea traditiilor si a datinilor din Maramures, iar pe de alta parte, cunoasterea sau valorizarea lor”, a declarat reprezentantul guvernului.

sursa:emaramures.ro

This entry was posted in Travel.